Tuberculoza în Republica Moldova este o problemă de sănătate publică. Deși este o boală vindecabilă, povara persoanelor ce o poartă contnuă să fie una extrem înaltă. Pe lângă aspectul epidemiologic există și o serie de obstacole care contribuie la aceste valori ridicate. Mai mulți factori determinanți și de risc, cum ar fi socio-economici, perceperea tuberculozei drept o boală stigmatizantă, nevoile cu care se confruntă pacientul în calea accesării serviciilor medicale legate de tuberculoză etc., induc la o situație precară privind tuberculoza în Republica Moldova. În fapt, prevenirea, dar și asigurarea unui tratament de succes pentru tuberculoză nu are numai aspect de ordin medical, dar este unul multidimensional și cuprinde implicarea mai multor actori, inclusiv a comunității.
Pornind de la aceste considerente, pentru prima dată în Republica Moldova s-a propus de a evalua, la nivelul autorităților publice locale, gradul de conștientizare a gravității problematicii tuberculozei. Acest fapt, ar putea determina susținerea autorităților publice locale în implicarea activităților pentru un control eficient al tuberculozei la nivel de comunitate.
Astfel, în cadrul studiilor la Școala de Management în Sănătate Publică, colega noastră Svetlana Doltu a realizat cercetărea științifică “Cunoștințe, atitudini și practici ale reprezentanților administrației publice locale în controlul tuberculozei” (conducător științific – Oleg Lozan dr. habilitat, profesor universitar; recenzent – Sofia Alexandru, Director IMSP Institutul Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc”).
Scopul cercetării a constat în evaluarea nivelului de cunoștințe, atitudini și practici (KAP) ale reprezentanților administrației publice locale (APL) față de tuberculoză (TB) pentru îmbunătățirea intervențiilor comunitare.
Studiul s-a efectuat prin chestionarea a 304 reprezentanţi ai APL din Republica Moldova, realizată în perioada octombrie 2016 – martie 2017.
CONCLUZII GENERALE
1. Cercetarea a scos în evidență cunoștințe mai joase privind tuberculoza în rândul reprezentanților APL față de populația generală. Indicatorul-cheie de cunoaștere al simptomelor tuberculozei a fost apreciat la numai 29% dintre reprezentanții APL. De un nivel mai înalt de cunoștințe integrate privind tuberculoza au dat dovadă reprezentanții APL cu studii superioare, cu o vârstă de peste 45 ani și printre femei.
2. În eșantion persistă cunoștințe eronate privind căile de transmitere ale tuberculozei, în mod special transmiterea habituală prin contact cu lucrurile personale ale pacientului, dar şi alte căi incorecte, cum ar fi prin sânge sau cea sexuală.
3. Deşi este cunoscută şi destul de răspîndită, TB este o boală stigmatizantă, asociată cu prejudecăţi și stereotipuri, fiecare al 3-a reprezentant APL consideră că este o ruşine să fii bolnav de tuberculoză fapt ce condiționează implicarea redusă în controlul TB.
4. Jumătate din respondenți în calitate de reprezentant APL au oferit suport persoanelor cu TB sau familiilor sale, mai frecvent ajutor financiar și contribuție la transportarea pentru examinare medicală. Cu cât nivelul de cunoștințe integrate privind tuberculoza este mai înalt cu atât atitudinea față de această boală sau față de persoana bolnavă de tuberculoză este una mai pozitivă. Doar circa pentru o treime dintre respondenți s-a determinat un nivel integrat înalt atât al cunoștințelor, cât și al atitudinilor privind tuberculoza.
5. Analiza intervențiilor comunitare aplicate în controlul tuberculozei de către APL în raport cu KAP a demonstrat că cu nivelul integrat KAP este mai înalt, cu atât și participarea sau desfășurarea ședințelor axate pe problema tuberculozei este mai activă.
6. În opinia APL, AMP sunt responsabili de controlul TB la nivel local (77,3%), dar și toți actorii comunitari (41,4%).
7. Necesitatea de instruire în domeniul tuberculozei este percepută (prin auto-evaluare) de către majoritatea dintre reprezentanții APL. Totodată, cu cât KAP este mai jos cu atât necesitatea în instruirile de domeniu este mai înaltă.
8. În aceeași ordine de idei, cu cît KAP este mai înalt, cu atît se observă o pondere mai mare a cunoașterii metodelor de prevenire a îmbolnăvirii cu tuberculoză.
9. Auto-aprecierea nivelului de risc a evidențiat că o treime consideră că au un risc major de a face tuberculoză, iar fiecare al optulea - că nu are riscul de a face tuberculoză. Prin contrapunerea rezultatelor menționate cu nivelul integrat KAP, studiul evidențiază inter-conexiunea dintre riscul perceput de infectare. Astfel, cu cât nivelul KAP este mai înalt, cu atât riscul de a face boala este considerat mai mare și respectiv vice-versa. În aceeași ordine de idei, cu cît KAP este mai înalt, cu atît se observă o pondere mai mare a cunoașterii metodelor de prevenire a îmbolnăvirii cu tuberculoză.
RECOMANDĂRI PRACTICE
Către Cancelaria de Stat a RM
1. Revizuirea legislației în vigoare privind responsabilitatea APL în domeniul sănătății la nivel de comunitate, inclusiv asigurarea cu resursele necesare.
Către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Școala de Management în Sănătate Publică
2. Elaborarea și implementarea curriculei de instruire pentru reprezentanții APL în controlul TB, inclusiv la subiectul stigmei și discriminării.
3. Elaborarea și implementarea curriculei de instruire pentru AMP privind realizarea activităţilor de control a TB la nivel comunitar, inclusiv dezvoltarea competenţelor de conlucrare cu APL.
Profitînd de ocazie, autorul exprimă mulțumiri și sincere recunoștințe partenerilor din cadrul organizațiilor neguvernamentale și ale Programului Național de Control a Tuberculozei pentru suport în colectarea datelor primare.
Teza integrală poate fi accesata aici, iar și recenzia tezei poate fi vizualizată aici.